Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică
Identification
- Clé publique
- radar:r-524b2859e97f3e5d860e0c6719a5f5db
- Auteurs
- Bogdan Olaru
- Année déclarée
- 2026
- Langue déclarée
- ro
- Type source
- book
- Première détection
- 2026-11-13T09:03:00.411966+00:00
- Dernière observation des métadonnées
- 2026-11-13T09:03:00.411966+00:00
- Dernière vérification HTTP
- Non effectuée
Résumé documentaire — langue originale
Deloc surprinzător pentru un filosof politic, Rawls a avut un agajament categoric și perseverent pentru întrebările de natură ideală privind dreptatea și, în special o dată cu așa-numita sa tranziție către liberalismul politic, legitimitatea structurii de bază a societăților cu tradiții sau/și aspirații democratice liberale. Dincolo de aplecarea pentru întrebările de natură filosofică referitoare la organizarea instituțională, la temelia acestui angajament s-au aflat în principal doi piloni: atașamentul său ferm față de tradițiile și aspirațiile democratice liberale ale acestor societăți, la fel ca și față de tradiția de gândire morală și politică ce a condus la fundamentarea idealului democratic liberal, și convingerea că teoriile ideale rezonabile – și în special cele mai rezonabile teorii ideale – ale dreptății și ale legitimității constituie instrumente indispensabile pentru succesul în proiectul construirii unor democrații liberale pe cât posibil – sau măcar nulțumitor – de autentice, funcționale și stabile. Pentru a reuși în acest proiect, a considerat Rawls, avem nevoie nu doar de instrumente demne de încredere pentru evaluarea fezabilității diverselor modalități în care structura de bază a societăților cu tradiții sau/și aspirații democratice liberale este sau ar putea fi organizată, ci și de instrumente adecvate de evaluare a dezirabilității acestora (Rawls 1999a, 4). Numai utilizând astfel de instrumente de evaluare, atât în ceea ce privește fezabilitatea, cât și în privința dezirabilității, putem fi pe cât ne stă în putință de siguri că am făcut sau vom face cele mai adecvate alegeri referitor la organizarea structurii de bază a societăților cu astfel de tradiții sau/și aspirații. Mulți teoreticieni au argumentat, însă, împotriva lui Rawls și a tuturor celorlalți filosofi politici interesați de întrebările referitoare la principiile dreptății sau/și ale legitimității perfecte sau aproape perfecte, că teoriile ideale – și mai ales teoriile ideale ale dreptății – nu doar că nu sunt utile sau necesare, după cum a susținut Rawls, dar constituie demersuri teoretice (extrem de) problematice, chiar periculoase. Literatura de teorie politică este, practic, înțesată de obiecții împotriva teoriilor ideale ale dreptății (și mai ales contra dreptății ca echitate). Obiectivul meu principal aici este să discut una dintre cele mai importante, dacă nu chiar cea mai importantă dintre aceste obiecții, și anume argumentul, dezvoltat de Gerald Gaus, potrivit căruia (toate) teoriile ideale ale dreptății au fost și sunt – sau, în orice caz, prezintă riscul de a deveni – „tiranice”. Voi argumenta, în esență, că învinuirile lui Gaus provin dintr-o înțelegere nenuanțată și bazată pe asumpții eronate cu privire la teoriile ideale ale dreptății și implicațiile sau recomandările acestora. În ultima secțiune a lucrării, voi arăta, de asemenea, că, în ciuda afirmațiilor sale contrare, și Gaus este, de fapt, un teoretician al idealității (deși nu unul al principiilor dreptății sociale ideale, ci al principiilor legitimității perfecte și al societății ideale). Ce urmăresc să probez prin comentariile mele este că Gaus a greșit în concluzia că teoretizarea ideală a exercitat o influență prea îndelungată, neîntemeiată și periculoasă asupra gândirii și lucrărilor filosofilor politici și că filosofia politică s-ar descurca mult mai bine dacă ar renunța la demersurile teoretice de factură ideală și s-ar elibera, astfel, de „tirania” exercitată de atracția, reactivată de Rawls, pentru astfel de întreprinderi.
Identifiants
- OPENALEX
- https://openalex.org/W7152579039
- DOI
- 10.47743/libautsp.2026
Repères documentaires
- Famille documentaire
- Livre
- Types déclarés par les sources
- book
Les mentions d’entités ne constituent pas une preuve de reconnaissance juridique. La juridiction étudiée est distincte du pays d’affiliation des auteurs.
Description bibliographique du livre
- Date de publication déclarée
- 2026-01-01
Disponibilité non établie
Sources
OpenAlex · Document 1
Citer cette référence
Bogdan Olaru. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. 2026. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
JSON · CSL-JSON · BibTeX · RIS · CSV · JSON-LD ·
APA, Chicago, ISO 690 : formats bibliographiques fondés sur les champs disponibles. OSCOLA / Bluebook : données structurées uniquement ; aucune conformité juridique complète n’est revendiquée sans vérification des éléments nécessaires.
- APA
- Bogdan Olaru. (2026). Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
- Chicago
- Bogdan Olaru. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. 2026. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
- ISO 690
- Bogdan Olaru. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. 2026. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
Warning: Undefined array key "last_link_verified" in /home/clients/e27d81e12f04d2bfd747aa264540ac56/sites/_UDTR_APP/legal_library_reference.php on line 31
UDTR — Bibliothèque juridique mondiale des droits de la Nature. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. Notice documentaire: https://www.declarationuniverselledesdroitsdelarbre.org/global-rights-of-nature-radar/reference/r-524b2859e97f3e5d860e0c6719a5f5db/ · Dernière vérification HTTP : non effectuée
Données de cette version figée
Dossiers et relations documentaires
Rôles des sources
Source bibliographique / publication d’origine · https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
Un lien vers une autorité ne prouve pas à lui seul une affirmation juridique. Les résumés et les textes intégraux restent soumis aux conditions de leur source.
Statut documentaire
Pertinence à examiner
Bibliothèque
Cette identité n’est pas encore intégrée à la Bibliothèque juridique.