Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică
Identification
- Public canonical key
- radar:r-524b2859e97f3e5d860e0c6719a5f5db
- Authors
- Bogdan Olaru
- Reported year
- 2026
- Reported language
- ro
- Source type
- book
- First detected
- 2026-11-13T09:03:00.411966+00:00
- Last metadata observation
- 2026-11-13T09:03:00.411966+00:00
- Last HTTP verification
- Not checked
Documentary abstract — original language
Deloc surprinzător pentru un filosof politic, Rawls a avut un agajament categoric și perseverent pentru întrebările de natură ideală privind dreptatea și, în special o dată cu așa-numita sa tranziție către liberalismul politic, legitimitatea structurii de bază a societăților cu tradiții sau/și aspirații democratice liberale. Dincolo de aplecarea pentru întrebările de natură filosofică referitoare la organizarea instituțională, la temelia acestui angajament s-au aflat în principal doi piloni: atașamentul său ferm față de tradițiile și aspirațiile democratice liberale ale acestor societăți, la fel ca și față de tradiția de gândire morală și politică ce a condus la fundamentarea idealului democratic liberal, și convingerea că teoriile ideale rezonabile – și în special cele mai rezonabile teorii ideale – ale dreptății și ale legitimității constituie instrumente indispensabile pentru succesul în proiectul construirii unor democrații liberale pe cât posibil – sau măcar nulțumitor – de autentice, funcționale și stabile. Pentru a reuși în acest proiect, a considerat Rawls, avem nevoie nu doar de instrumente demne de încredere pentru evaluarea fezabilității diverselor modalități în care structura de bază a societăților cu tradiții sau/și aspirații democratice liberale este sau ar putea fi organizată, ci și de instrumente adecvate de evaluare a dezirabilității acestora (Rawls 1999a, 4). Numai utilizând astfel de instrumente de evaluare, atât în ceea ce privește fezabilitatea, cât și în privința dezirabilității, putem fi pe cât ne stă în putință de siguri că am făcut sau vom face cele mai adecvate alegeri referitor la organizarea structurii de bază a societăților cu astfel de tradiții sau/și aspirații. Mulți teoreticieni au argumentat, însă, împotriva lui Rawls și a tuturor celorlalți filosofi politici interesați de întrebările referitoare la principiile dreptății sau/și ale legitimității perfecte sau aproape perfecte, că teoriile ideale – și mai ales teoriile ideale ale dreptății – nu doar că nu sunt utile sau necesare, după cum a susținut Rawls, dar constituie demersuri teoretice (extrem de) problematice, chiar periculoase. Literatura de teorie politică este, practic, înțesată de obiecții împotriva teoriilor ideale ale dreptății (și mai ales contra dreptății ca echitate). Obiectivul meu principal aici este să discut una dintre cele mai importante, dacă nu chiar cea mai importantă dintre aceste obiecții, și anume argumentul, dezvoltat de Gerald Gaus, potrivit căruia (toate) teoriile ideale ale dreptății au fost și sunt – sau, în orice caz, prezintă riscul de a deveni – „tiranice”. Voi argumenta, în esență, că învinuirile lui Gaus provin dintr-o înțelegere nenuanțată și bazată pe asumpții eronate cu privire la teoriile ideale ale dreptății și implicațiile sau recomandările acestora. În ultima secțiune a lucrării, voi arăta, de asemenea, că, în ciuda afirmațiilor sale contrare, și Gaus este, de fapt, un teoretician al idealității (deși nu unul al principiilor dreptății sociale ideale, ci al principiilor legitimității perfecte și al societății ideale). Ce urmăresc să probez prin comentariile mele este că Gaus a greșit în concluzia că teoretizarea ideală a exercitat o influență prea îndelungată, neîntemeiată și periculoasă asupra gândirii și lucrărilor filosofilor politici și că filosofia politică s-ar descurca mult mai bine dacă ar renunța la demersurile teoretice de factură ideală și s-ar elibera, astfel, de „tirania” exercitată de atracția, reactivată de Rawls, pentru astfel de întreprinderi.
Identifiers
- OPENALEX
- https://openalex.org/W7152579039
- DOI
- 10.47743/libautsp.2026
Documentary context
- Documentary family
- Book
- Source-reported types
- book
Entity mentions are not evidence of legal recognition. Jurisdiction studied is separate from author affiliation country.
Book bibliographic description
- Reported publication date
- 2026-01-01
Access status unknown
Sources
OpenAlex · Record 1
Cite this reference
Bogdan Olaru. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. 2026. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
JSON · CSL-JSON · BibTeX · RIS · CSV · JSON-LD ·
APA, Chicago, ISO 690: bibliographic formats using available fields. OSCOLA / Bluebook: structured data only; full legal citation compliance is not claimed without verification of required elements.
- APA
- Bogdan Olaru. (2026). Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
- Chicago
- Bogdan Olaru. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. 2026. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
- ISO 690
- Bogdan Olaru. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. 2026. https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
Warning: Undefined array key "last_link_verified" in /home/clients/e27d81e12f04d2bfd747aa264540ac56/sites/_UDTR_APP/legal_library_reference.php on line 31
UDTR Global Rights of Nature Legal Library. Libertate, autenticitate, spațiu privat: Studii de filosofie moral-politică. Documentary record: https://www.declarationuniverselledesdroitsdelarbre.org/global-rights-of-nature-radar/reference/r-524b2859e97f3e5d860e0c6719a5f5db/ · Last HTTP verification: not performed
Research dossiers and documentary relations
Source roles
Bibliographic / original publication source · https://doi.org/10.47743/libautsp.2026
An authority link alone does not verify a legal claim. Abstracts and full texts remain subject to their source terms.
Documentary status
Relevance pending
Library
This identity is not yet included in the Legal Library.